Un brad, un fag,
Un mesteacăn, un paltin-
Muntele o ia la vale,
Pe pârghii jupuite.
Cât urăsc acest drum forestier,
Acest colnic desfundat,
Aceste camioane
Care transportă pădurea Legată cu lanţuri.
Curg sub altă zare Bârnele care-au ţinut bolta cerului,
Pragul, talpa casei, tocul uşii,
Bâta ciobanului,
Păstorind limba română.
În urmă creşte Un munte de rumeguş,
Şters de prima ploaie,
Luat de primul vânt.
Un brad, un fag…
Gaterul lucrează, electric
Mii de cercuri de copac îşi taie venele
Doinele au hemoragie,
Trecutul leşină.
Cu fiecare copac trăznit
Ne cade pe umeri
O zdreanţă albastră de cer.
No comments:
Post a Comment