***
Deasupra zidului cu scrijelari,
umbrind bancile rare
arcul vazduhului
apare incheiat.
Cine-si mai aminteste de focul
care a ars navalnic
in vinele lumii? S-au risipit
intr-o odihna rece formele.
Maine voi vedea iarasi bancile
si zidul si drumul obisnuit.
In viitorul deschis diminetile
stau ancorate ca niste barci in port.
In romaneste de Dragos Vranceanu
No comments:
Post a Comment